„Când m-am căsătorit cu SORIN, i-am lăsat pe toți mască. Nu se așteptau. Într-o zi, mă cheamă fosta lui iubită în parc. Mi-a zis că e URGENT. Zicea multe de rău și nu credeam, până când mi-a arătat DOVADA. Atunci am zis că mă prăbușesc. Am încremenit când am văzut…” Oribil cu cine s-a măritat femeia..!!

0
8217

„Când m-am căsătorit cu SORIN, i-am lăsat pe toți mască. Nu se așteptau. Într-o zi, mă cheamă fosta lui iubită în parc. Mi-a zis că e URGENT. Zicea multe de rău și nu credeam, până când mi-a arătat DOVADA. Atunci am zis că mă prăbușesc. Am încremenit când am văzut…” Oribil cu cine s-a măritat femeia..!!

 

 

Sorin, fostul meu soț, nu m-a iubit nicio clipă din viata lui. M-am îndrăgostit de un om al cărui singur țel era doar să profite cât mai mult de pe urma mea. Și a reușit din plin!

Inima, bat-o vina! Ea este cea care ne împinge la cele mai necugetate gesturi și ne face adesea viața un calvar… și totuși, multă lume spune că un om, dacă nu iubește măcar o dată în viață, nu e om. Da, așa este, dar atenție de cine vă îndrăgostiți!

Știu că nu sunt o frumusețe, dar am sperat că asta nu mă va împiedica să-mi găsesc o pereche. Am fost la nunțile mai tuturor prietenelor mele, de câteva ori am prins și buchetul miresei, dar… doar l-am prins și atât!

Acum cinci ani, s-a însurat și fratele meu, iar eu îmi pierdusem deja speranța că am să fiu vreodată la casa mea și încercasem să pun pe picioare o afacere. Mi-am zis că măcar din punctul ăsta de vedere să mă simt realizată…

Cu ani în urmă, după ce am terminat facultatea, am lucrat la Tricodava și am reușit să-mi fac niște relații, mai ales cu niște clienți străini. După ce fabrica a ajuns pe butuci, m-am gândit să încropesc un mic atelier de confecții, fără prea mari pretenții, pe gustul oamenilor de toate categoriile, așa încât marfa să se bucure de căutare și să se vândă ușor. Am vorbit cu un fost client din Germania, care m-a învățat cum să obțin niște fonduri europene destinate întreprinderilor mici și mijlocii și m-am apucat de treabă.

 

 

Pe urmă, am adunat o parte din foștii angajați ai fabricii pe care îi cunoșteam bine de ani de zile, care nici nu au stat pe gânduri să accepte propunerea mea. împreună cu unul dintre foștii ingineri, un tip trecut de prima tinerețe și foarte priceput, m-am dus în Germania și am achiziționat mașinile de care aveam nevoie, după care am intrat în legătură cu o altă firmă germană, de unde am obținut tiparele și mare parte din materiale, pentru început, urmând ca o vreme să ne ocupăm numai de producția impusă de client.

Atunci a intrat în viața mea Sorin, un tip cu vreo cinci ani mai mic decât mine, dar câte femei nu umblă în ziua de azi cu bărbați mai tineri?! El era angajat pentru reparații tehnice de orice fel, făcuse o postliceală și avea niște mâini de aur. E adevărat că-i plăceau tare mult fetele, dar asta nu-l împiedica să-și vadă de treabă.

Secretara mea, Ileana, mă ținea la curent cu toate bârfele din atelier și povestea, printre altele, și despre aventurile galante ale lui Sorin. Numai că băiatul era orientat, ca să zic așa, și a țintit bine, adică până la urmă, după ce au trecut prin patul lui mai toate angajatele mele, a început să-mi facă mie o curte tot mai asiduă…

 

Multă vreme m-a deranjat asta, gesturile lui părându-mi-se deplasate; mă trezeam în fiecare dimineață cu un buchet de flori pe birou, fără niciun bilet, dar felul în care Sorin mă privea de câte ori ne întâlneam îmi dădea de înțeles că el este autorul. Pe deasupra, Ileana, când am întrebat-o dacă știe ce se petrece, mi-a confirmat totul.

 

 

Am încercat să-l ignor, ar fi fost oricum nepotrivit să mă încurc cu unul dintre angajații mei. Numai că Sorin a devenit tot mai insistent, iar la un moment dat chiar m-a amenințat că, dacă continui să-l ignor, pleacă și-și găsește altundeva de lucru.

Atelierul avea nevoie de el și a trebuit să găsesc un pretext să-l păstrez. Sigur că nu pot nega că atenția lui îmi făcea plăcere, dar, totodată, mi-era clar că are gânduri ascunse. și poate era mai bine să-mi ascult instinctele…

Din păcate, încet, încet, complimentele lui și-ai atins scopul: inima mea s-a înmuiat și am început să-l privesc altfel, ca pe un îndrăgostit. și cum de ani de zile așteptam să trăiesc o mare pasiune, am dat frâu liber inimii… După câteva luni, Sorin s-a mutat la mine. Am convenit de la bun început că ar fi bine să nu știe nimeni de la atelier, dar cum puteam ascunde așa ceva, mai ales că el era mândru ca un cocoș în acea perioadă? Pusese practic mâna pe găina cu ouă de aur, nu?

Eu m-am îndrăgostit cu ușurință de el, flatată de atenția pe care mi-o acorda, și din acel moment a făcut ce a vrut din mine și cu mine. Pentru început, l-am avansat, făcându-l peste noapte director la firma mea, și astfel a ajuns să conducă atelierul în locul meu. Era nelipsit de la toate întâlnirile cu clienții importanți, concedia și angaja după cum avea chef și așa am pierdut, în scurt timp, câteva dintre fetele cele mai bune. Asta numai pentru că, vezi Doamne, el nu voia să mai existe în preajma mea femei care trecuseră prin patul lui!

 

 

Una dintre ele a fost atât de afectată de faptul că a concediat-o, încât m-a sunat și mi-a spus că așteaptă un copil de la el și că trebuie s-o ajut măcar să-și găsească alt loc de muncă. Am ajutat-o, dar în loc ca tot ceea ce se întâmplase să fie pentru mine un semnal de alarmă, eu m-am lăsat în totalitate în mâinile lui Sorin.

S-a înscris la o facultate particulară, să studieze managementul, pentru că voia să fie și mai eficient, pe banii mei, firește, iar după aceea a avut ideea să se înscrie și la un MBA M-am mirat atunci și l-am întrebat pentru ce are nevoie de un MBA într-o firmă atât de mică și neînsemnată ca a noastră, dar el mi-a răspuns:

— Draga mea, omul trebuie să fie pregătit pentru orice în viață! Sunt tânăr, nu poți să știi niciodată de unde sare iepurele…

Cum-necum a terminat și MBA-ul, apoi a ținut morțiș să ne facem o casă mai ca lumea, „doar n-o să locuim o veșnicie într-un apartament amărât de bloc”! El s-a ocupat de absolut tot, a cumpărat teren, a tratat cu muncitorii și, în mai puțin de un an, ne-am mutat în casă nouă. Nu m-am întrebat niciodată în tot acest timp de unde provin banii pe care-i bagă în casă și nici nu m-a lăsat să mă apropii de aceasta până când n-a fost gata.

 

loading...

 

Trebuie, totuși, să recunosc că totul arăta impecabil. Am dat o petrecere mare de inaugurare și încă de atunci am avut impresia că e foarte apropiat de una dintre invitate. Mi-am spus că, probabil, doar mi se pare, că sunt geloasă că fata este mai tânără decât mine, iar lui Sorin oricum nu aveam ce să-i reproșez. El continua să-mi aducă zilnic flori, mă ducea la munte la fiecare sfârșit de săptămână, îmi cumpăra tot felul de parfumuri scumpe, spunându-mi tot timpul că vrea ca viitoarea lui soție să fie cea mai elegantă femeie. îmi spunea, de multe ori, că am niște ochi fermecători, că se pierde în adâncul lor întunecat și că, de câte ori mă privește, uită de toate necazurile și de toate lucrurile urâte care ne înconjoară.

Atelierul mergea bine și, chiar după ce semnele crizei au început să se facă simțite și la noi, comenzile nu au scăzut, ba chiar Sorin mi-a spus că ar fi momentul să ne extindem. Aveam încredere deplină în el, așa că, în ziua în care mi-a dăruit un splendid inel cu diamant, am acceptat să fiu soția lui. Părinții mei au fost șocați de alegerea mea, deși nu-și doreau nimic mai mult pe lume decât să mă vadă măritată, iar fratele meu mi-a șoptit printre dinți:

— Nu crezi că te manipulează cum vrea el și are să te lase, într-o zi, în fundul gol?

Deși aveam 35 de ani, vârstă la care rațiunea ar trebui, cel puțin în mod normal, să ne domine pasiunile, m-am lăsat luată de val și m-am măritat cu Sorin. Am avut o nuntă ca-n povești, totul a fost organizat de el, în cele mai mici detalii. Mult timp a vrut să mă țină cât mai departe de problemele plicticoase de la serviciu, așa că venea uneori cu tot felul de hârtii pe care eu trebuia să le semnez și, în rest, nu voia decât ca eu să mă simt bine. După o vreme, a început să plece din ce în ce în ce mai des la diverși furnizori, își găsise niște clienți și în Italia și aproape de fiecare dată o lua cu el Natașa, care devenise între timp avocata firmei.

 

 

— Îți dai seama, trebuie să fiu în cunoștință de cauză când semnez ceva, iar tu nu vreau să-ți mai bați capul cu nimic din toate astea! Du-te și plimbă-te, întâlnește-te cu prietenele tale, petrece-ți timpul în cât mai plăcut mod posibil. Mă ocup eu de toate, n-ai grijă!

După ce s-a întors dintr-o delegație, am petrecut o seară minunată în doi și atunci am îndrăznit să-i spun ceea ce mă frământa deja de multă vreme.

— Sorin, mi-aș dori foarte mult să avem și noi un copil. Mi-aș dori enorm să fac un copil cu tine…

— Scumpa mea, și eu îmi doresc la fel de mult ca tine un copil, dar trebuie să recunoști că momentul nu e prea bine ales… Acum suntem în plină criză, eu alerg de dimineața până seara, sunt copleșit de tot felul de probleme, ar fi păcat să nu pot fi un tată disponibil, nu crezi? Un copil are nevoie de un mediu de familie echilibrat, trebuie să se simtă iubit de la bun început. Hai să mai așteptăm o vreme și pe urmă mai vorbim! Nu crezi că am dreptate?

Nu știu cum se făcea, dar Sorin avea întotdeauna dreptate, avea răspuns la toate, știa să iasă cu brio din orice situație. într-o zi, am primit un telefon. Era fosta mea angajată, aceea despre care v-am spus că urma să aibă un copil cu Sorin, iar el o concediase, să scape de ea și să o îndepărteze de mine. Fata a vrut neapărat să ne întâlnim, spunea că are să-mi zică multe, iar la telefon nu e foarte indicat să vorbim. Am acceptat și ne-am văzut a doua zi într-un parc, într-un loc destul de retras.

 

 

 

— Poate nu ar trebui să mă amestec în viața dumneavoastră, știu că-l iubiți pe Sorin, am trecut și eu prin asta… Din nefericire, am pierdut copilul, uneori îmi spun că poate a fost mai bine așa. Dar altceva voiam să vă zic… După ce el m-a dat afară și am pierdut copilul, m-am ambiționat și am făcut Facultatea de Drept. Acum sunt angajată la o firmă particulară, unde întâmplarea face să lucreze cu jumătate de normă și avocata de la firma dumneavoastră. Nu vreau să vă supăr, dar am auzit-o lăudându-se că în foarte scurt timp se va mărita cu Sorin. Nu mi-a spus mie nimic, firește, dar are acolo o bună prietenă, cu care discută orice și, într-o zi, când s-au dus să fumeze o țigară, eram și eu prin preajmă și am auzit ce zicea…

Detaliile mi s-au părut sordide, iar dacă ceea ce spunea ea este adevărat, trebuie să încercați să faceți ceva cât mai aveți timp. Sorin v-a pus să semnați tot felul de acte, prin care practic acum totul îi aparține. în caz de divorț, doar un avocat cu puteri supranaturale ar reuși să mai scoată ceva de la el, mai ales că hârtiile sunt semnate de dumneavoastră. Am înțeles că se pregătește de mult pentru toate astea și că fiecare pas a fost bine calculat dinainte… Din punct de vedere juridic, e perfect acoperit.

Nici nu-mi dau seama cum ați mai putea evita dezastrul. Vă întrebați poate de ce am venit să vă spun toate astea. Pentru că mi se pare nedrept, pentru că v-ați purtat cu fiecare dintre noi absolut ireproșabil, iar el tocmai de persoanele care vă erau apropiate a încercat să scape concediindu-le. Cred că meritați o soartă mai bună. și, ca să fiu sinceră până la capăt, aș vrea să mă și răzbun pentru toate mizeriile pe care mi le-a făcut. Am strâns mult din dinți și am plâns multe nopți până să ajung să realizez și să ajuns ceea ce sunt astăzi.

Eu cunosc mulți avocați cu experiență. Poate ar fi bine să ne grăbim să i-o luăm înainte… Ce ziceți? Să nu vă lase chiar fără o lețcaie. Cât despre suferința dumneavoastră, credeți-mă, nimeni nu vă înțelege mai bine. știu că poate, în sinea dumneavoastră, nu mă credeți, m-am așteptat și la asta, așa că am tras la xerox niște documente dintr-un dosar pe care l-am găsit pe masa escroacei ăleia. în cârdășie au făcut totul… și mi-a întins dosarul. Am recunoscut semnătura mea pe multe dintre hârtiile pe care le semnasem fără să mă întreb vreodată ce semnam.

M-am simțit îngrozitor, trădată, înjosită, târâtă în cele mai oribile noroaie. Iar cel mai cumplit lucru era că-l iubeam pe Sorin și, deși aveam toate dovezile negru pe alb în fața ochilor, sufletul meu refuza să creadă că acest om a putut fi atât de josnic și și-a bătut în asemenea hal de dragostea mea.

 

 

 

Am acceptat propunerea fetei și m-am întâlnit cu niște avocați foarte pricepuți, care mi-au promis că vor face tot posibilul să obțină ceva și pentru mine, dar faptul că semnasem era un argument în defavoarea noastră.

În perioada următoare, Sorin a continuat să se poarte la fel de frumos cu mine ca întotdeauna, nu părea că ar ascunde nimic. Apoi, în preajma zilei mele de naștere, am primit un telefon, prin care am fost anunțată, de către o avocată, că au fost înaintate actele de divorț și că voi primi toată documentația necesară și pentru partaj.

Din ziua aceea, Sorin nici n-a mai dat pe acasă măcar, nu mi-a mai dat niciun telefon, niciun semn de viață, iar pe culoarele Tribunalului s-a purtat de parcă nici nu mă cunoștea.

Divorțul s-a terminat rapid, culmea este că tot el îmi făcea mie diverse reproșuri, unul dintre ele fiind faptul că am refuzat să avem copii, iar partajul a durat ceva mai multă vreme. Probabil că, dacă nu aș fi fost pregătită și nu aș fi beneficiat de serviciile unor avocați foarte buni, ceea ce Sorin nu luase calcul, aș fi pierdut totul. Așa am putut păstra și eu câte ceva, dar, totuși, sufletul îmi este zdrobit și acum.

 

sursa: defemei.net

Facebook Comments

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here